gradina amintirilor
 
„ va puteti plimba pe oricare dintre alei , dar daca veti ajunge la inima mea calcati cu grija ”
by: softroots
 

din adolescenta

adaugat pe 30 Iul 2009

se regaseste aici o poezie de Ion Pillat. nu am vrut sa spun mai mult decat ce scrie in ea. sa spun ca de cand am citit-o prima oara, acum multi ani, s-au schimbat gusturile mele ? simt acum altfel ? cu mai putina incredere poate. tristetea poeziei, daca exista, acum e doar tristete, nu ma mai incanta ca ceva neexplicat, ca un mister al iubirii. da, e o poezie despre iubire. pare naiva, in genul picturii naive, pare a fi despre o iubire simpla, o iubire de copii fara stralucirea copilariei.   Aci sosi pe vremuri                                                                                                                                         de Ion Pillat (1891-1945)La casa amintirii cu-obloane si pridvor                                                                         Paianjeni zabrelira si poarta si zavor.Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc                                                                           De cand luptara-n codru si poteri, si haiduc.In drumul lor spre zare imbatranira plopii.                                                                      Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi.Nerabdator bunicul pandise de la scara                                                                   Berlina leganata prin lanuri de secara.Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, si din berlina                                                                Sari, subtire,-o fata in larga crinolina.Privind cu ea sub luna campia ca un lac,                                                                   Bunicul meu desigur i-a recitat Le lac.Iar cand deasupra casei ca umbre berze cad                                                                     Ii spuse Sburatorul de-un tanar Eliad.Ea-l asculta tacuta, cu ochi de peruzea...                                                                          Si totul ce romantic, ca-n basme, se urzea.Si cum sedeau... departe, un clopot a sunat,                                                                   De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat.Dar ei in clipa asta simteau ca-o sa ramana...                                                                 De mult e mort bunicul, bunica e batrana...Ce straniu lucru : vremea ! Deodata pe perete                                                                  Te vezi aievea numai in stersele portrete.Te recunosti in ele, dar nu si-n fata ta,                                                                            Caci trupul tau te uita dar tu nu-l poti uita...Ca ieri sosi bunica... si vii acuma tu :                                                                               Pe urmele berlinei trasura ta statu.Acelasi drum te-aduse prin lanul de secara.                                                                      Ca dansa tragi, in dreptul pridvorului, la scara.Subtire, calci nisipul pe care ea sari.                                                                                 Cu berzele intr-insul amurgul se opri...Si m-ai gasit, zambindu-mi, ca prea naiv eram                                                                    Cand ti-am soptit poeme de bunul Francis Jammes.Iar cand in noapte campul fu lac intins sub luna                                                              Si-am spus Balada lunei de Horia Furtuna,M-ai ascultat pe ganduri, cu ochi de ametist,                                                                    Si ti-am parut romantic, si poate simbolist.Si cum sedeam... departe, un clopot a sunat                                                                      - Acelasi clopot poate - in turnul vechi din sat...De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat.  vedeti ce e minunat la poezia asta ? in forma ei sunt cuvinte alese fara dorinta de a impresiona, pe alocuri parca doar ca sa rimeze, insa autorul a urmarit mai intai ceea ce dorea sa exprime, starea sa. si de aceea, in forma este si un ritm, domol, ritmul cu care poetul a rostit cuvintele in sinea sa, ritmul pe care ideile se dezvaluie cititorului asemeni unei teme muzicale pe care nu o intelegi de la inceput. notele grave de la inceput, un cadru pentru aducere aminte, revin mai tarziu, nuantate, inchizand intr-o imagine despre trecut impacarea cu legile firii. apoi, povestea continua, in ea este viata, de neoprit in loc. dar notele grave revin in finalul fara continuare, puternice, asemeni batailor de clopot pe care le evoca. nici o intelegere nu ii va proteja iubirea. sa fie retrairea unui final inca neacceptat ? sa fie amenintarea razboiului ? Ion Pillat iubea simplu si frumos. poezia asta era la lecturi suplimentare in cartea de literatura de clasa a 8-a, pe vremea cand eram elev. un alt caz de confundare a culturii cu cultura generala. e mai multa poezie in ea decat in toata cartea. dar nu se citeste oricum. am citit-o din exemplarul gasit aruncat, salvat si curatat, recitata iar si iar in cautarea expresiei perfecte, la lumina lumanarii, invaluit de fum si iz de pereti uzi pentru ca toata casa era inundata. atunci nu imi faceam griji pentru viitor

Alete insemnari din blog

17 Mar 2009

in soapta
"                                               &n

21 Mai 2009

sala de asteptare
Este 5 fara un sfert. O masina trece in viteza prin spatele meu. Arunc ziarul in cosul de gunoi de la intrare. Las geanta pe trepte si imi verific gulerul camasii. Citesc din nou biletul cu adresa. O vrabie aterizeaza pe firma prafuita.Usa se deschide greu de parca ar trebui sa impiedice o

17 Aug 2009

Corinteni 13
    I Corinteni 13    "1. Daca as cunoaste toate limbile oamenilor si ale ingerilor insa nu as cunoaste dragostea ,  as fi asemeni alamurilor rasunatoare .  2. Si daca as avea darul proorocirii si as intelege toate misterele si daca as avea

18 Sep 2009

zambetul senin al toamnei
Astazi m-am intors putin in trecut .  Dincolo de varstele intunecate pana in copilarie .  Chiar am fost acolo ,  pentru oricat de putin timp va fi fost ,  nu a fost doar o amintire .  Insa o amintire m-a dus inapoi ,  in trecutul pe care doar ni se pare ca l-a

15 Mar 2009

in cautarea frumusetii
  (nu aveam de gand sa scriu nimic dar uite cum mi-au stricat ingerul... aripa stanga sterge picaturile de sange care au cazut pe chipul demonului. mainile ii sustin capul. sangele curge din rana facuta de coltii sarpelui care iese din pieptul demonului - da, chestia aia gri desc
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.