gradina amintirilor
 
„ va puteti plimba pe oricare dintre alei , dar daca veti ajunge la inima mea calcati cu grija ”
by: softroots
 

cutia cu nisip

adaugat pe 15 Mar 2009

Tinutul pietei Obor este patrie de imprumut pentru multi aventurieri flamanzi in cautarea fericirii de azi pe maine. Intre aleile incurcate de urme de talpi de ghete grabite, de pernite cu patru gheare ascunse, de ambalaje abandonate, de priviri pe furis, din timpurile cand orasul era o mahala, intoarce spinarea catre cer cochilia pietrificata a magazinului Obor. In salile sale largi vanzatori cu gesturi domoale si cumparatori zambind derutati in fata rafturilor pestrite alcatuiesc decorul viu al fericirii cumparate cu bani si numai pescarusii care se izbesc de ferestrele mici catre un cer acoperit de blocuri ar putea chema mania profetului care sa rastoarne casele de marcat cu zgomot de voci de ingeri captivi si sa readuca in inimile oamenilor bucuria de a darui si a primi in dar. Intrarea joasa se deschide cand si cand, cu colturi de buze ridicate, mormaind imbufnata. Inainte de a fi suficient de aproape pentru a auzi ce spune, o terasa, separata printr-o granita atat de disputata de priviri indiscrete pe deasupra gardului din copacei care n-au mai apucat sa creasca, isi imparte atentia ta cu grija de hoti de buzunare. Privirile indiferente aruncate din pahare pe jumatate pline lasa la mila trecatorului bine intentionat pacea gradinii uscate de la doi pasi, ce margineste tinutul inspre tarmul marii moarte de sub ale carei unde de beton pesti cu nume uitate nu mai indraznesc sa caute lumina de teama vapoarelor pentru o singura persoana ce impanzesc aerul imbacsit cu tipetele sirenelor alungand in nori scancetele pasarilor speriate. Desprinsa de forfota tineretilor trecute, agatata de destin doar cu coltul dinspre gura de metrou, gradina pluteste in mangaierile firelor de iarba si surdina gazelor nevazute. Si nu suprinde pe nimeni inocenta vrabiilor topaind in coada ochiului prin lumea lor mai mica in cautarea unei firmituri pe care oricum nu vor avea cum sa o ascunda una de alta. Si nici amestecul aparent intamplator al gugustiucilor, cu pasul masurat ce de la departare poate parea nobil, nu trezeste suspiciuni ca lumea s-ar intrerupe acolo. Dar uite una, nu - doua, uite si acolo, si acolo, atatea mierle ca niste ingeri ai muzicii acum tacuti, coborati printre inaripatii muritori, cautand firmituri poate, sau suflete pe care sa le aline. Si calatorul, invelit in pene care au uitat sa zboare dar tin de cald, pleaca privirea inspre labirintul gri de teama sa nu piarda urma presarata din painea pe terminate, rasufland usurat ca se cufunda iar in multimea uniforma unde are numar de ordine. Sss, gata, a trecut. Toata lumea stie ca mierlele se ascund la umbra copacilor inalti si canta doar cand sunt singure.
Cat de mult ti-a placut acest blog?
3,04
(233 voturi)
1247 vizite

Alete insemnari din blog

05 Sep 2009

Comenatrii:4 |

impacare
gandurile mele ,  pui de gaina ,  stau indesati unul intr-altul ,in incubatorul scos din priza si parasit ,cu ochii spre cer si ciocurile ramase deschise .de jur imprejur ,  colivii goale de beton se-nrosesc la soare . adierea care le racoreste interioarele pustii nu este bi

30 Iul 2009

Comenatrii:0 |

din adolescenta
se regaseste aici o poezie de Ion Pillat. nu am vrut sa spun mai mult decat ce scrie in ea. sa spun ca de cand am citit-o prima oara, acum multi ani, s-au schimbat gusturile mele ? simt acum altfel ? cu mai putina incredere poate. tristetea poeziei, daca exista, acum e doar tristete, nu ma

02 Iun 2009

Comenatrii:6 |

passe temps
nu poti sa iubesti lumea si sa scrii poezii.si cand lumea pe care o curtezi de atata timp se simte jicnita si iti da o palma care te inchide in interior, iti dai seama ca de fapt nu ai fost deloc egoist, de vreme ce versurile sunt ultima cale de exprimare prin cuvinte, catre nimeni.e de aj

13 Apr 2009

Comenatrii:0 |

ganduri fara pretentii
a devenit dureros de evident ca nu o sa am parte de arta in viata in care am pornit. dureros ? ia te uita, inseamna ca in arta imi gasesc eu fericirea, nu in iubire. de acum, nici o zi fara cateva versuri !o noua speranta. de ce nu, daca tot am ales sa raman pe aici ? asa. sa vedem. pentru

20 Mai 2009

Comenatrii:1 |

castel definitie
Un castel trebuie sa fie inalt. Trebuie sa fie sau macar sa para larg la baza chiar daca se ingusteaza spre varf. Trebuie sa contina o scara destul de intortocheata, macar in spirala, care sa ajunga pana la varf. Un castel poate contine secrete. Un castel nu trebuie sa aduca nimic in plus

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!