Fulg de Gand
 
„ poezia e creaa￯ie,e viaa￯a￯ tra￯ita￯ pe verticala￯ chiar a￯i o secunda￯... ”
by: annmar
 

desculti

adaugat pe 16 Oct 2009

...printre secundele anotimpurilor, desenam ploi în tic-tac-urile ceasurilor, fara deschiderea înversunatelor manifestari ale vietii... ne pierdem printre distante, iluzoriu construite din litere si cifre, când roua diminetii pastreaza discret, în finele alcatuiri rotund rostogolite printre nervurile frunzelor, trecutul, umbrele, le pastreaza aroma de mucegai vindecând radacinile, atunci când, plictisite de întrebari, aleg strigatul pamântului întru rodire... lasam serpii sa împleteasca ierburile diminetilor... apoi, constiinciosi, privim atent... ...uitând sa ascultam fosnetul miraculoaselor glasuri ale prezentului... desculti prin timp, dezvelim gheata ramasa netopita de bucuria trupului, când inimile noastre râd, ascultând, ascultându-ne... frica... AnneMarieBejliu@15octombrie2009
Cat de mult ti-a placut acest blog?
3,04
(170 voturi)
781 vizite

Alete insemnari din blog

16 Oct 2009

Comenatrii:0 |

a nins
...printre rândurile de pietre... a cazut umbra ratacind printre linii arse... - crispari ale pamântului, când miscarea se vrea iluziv mai rapida... un gând a fost prins între lanturile minciunilor. un pumn strâns, ridicat spre cer, în locul cuvi

16 Oct 2009

Comenatrii:0 |

te striga pamantul
...si arde în tine samânta de vis... te-arunca în pesteri adânci, nestiute, glasuri de serpi, umbre adânci... ridici o velinta, alba, ce-n suflet, îti este si mama si tata pe veci. o fila nescrisa asteapta s-adulmeci, sunetul viu din albe poteci... esti

16 Oct 2009

Comenatrii:0 |

nepotolite
...navalnice timpuri picurând veninul cuvintelor coapte în adâncuri în care, vipere sapa rodul nisipului... zâmbesc, râd, se încolacesc, sufocând marginile noptilor si zilelor oceanului... în stânca adâncului, undeva, pe o

16 Oct 2009

Comenatrii:0 |

in valuri de patimi
...sabii nasc gânduri înalte cât firea dormind pe un pod arcuire de vânturi ridica în aer, praful iluziilor transformate-n cor blând... aprinzi foc de inimi cautând libertate, când sufletul zboara, iubire soptind... te ascunzi printre ierb

16 Oct 2009

Comenatrii:0 |

cine mai
prea multe oglinzi rascolesc miezul cioburi din chipul cerului tau... în tine cine mai sta privind azurul? cine mai asculta inima ta când glasul ei te cheama? si cine mai aduna culorile frunzelor din clipele bucuriei de a fi iubit, de a fi iubita? întoarce-te! e at&aci

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!