Despre toate, cu suflet
 
„ traieste. bucura-te. iubeste. construieste. sprijina. invata. mergi mai departe... ”
by: scrici
 

Prima zapada la Cisnadioara

adaugat pe 03 Feb 2009

Normal 0 21 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}   … Vineri i-am trimis un mesaj lui Pavel Smicer, prin care il anuntam ca am vorbit cu dna Erika, pentru cheile cetatii…”Maine, Cisnadioara, ora 11.00...”. Bun cunoscator al locurilor si legendelor, Pavel mi-ar fi fost de un real ajutor si o companie placuta dar, asa cum il stiam, nu puteam fi sigura ca va accepta invitatia, sambata, pe o vreme de iarna. Si totusi... ...Ne-am intalnit la poalele dealului Sf. Mihail si am inceput sa urcam treptele una cate una, apropiindu-ne cu grija omului venit in vizita, atent sa nu strice ceva. Cetatea Cisnadioara se intrezarea printre fulgi, enigmatica si tacuta, aruncand de sus priviri suspicioase, de baba deranjata. Pe drum sunt locuri de popas, unde poti sa te opresti si sa-ti tragi sufletul, dar dorinta de a ajunge mai repede si frigul de afara ne-au facut sa mergem mai departe, fara oprire. Zgomotul sec al lacatului si scartaitul portii cetatii au spart linistea din jur. Ne-am infiltrat in curtea bisericii cu oarecare stangacie. Din loc in loc, vezi bolovani de piatra, rotunzi, ce amintesc de vremurile de asediu, cand localnicii ii foloseau pentru aparare, aruncandu-i de sus, de pe ziduri, in asediatori. “Tu stii ca si azi, mirele, inainte de nunta, urca pana la cetate si lasa aici o piatra rotunda, drept simbol al protectiei pe care o asigura familiei?..”, imi spuse Pavel, aratandu-mi intr-un colt mai multe pietre inscriptionate... Am dat din cap, apropiindu-ma de locul pe care mi-l indicase. Cateva pietre colorate, de diferite dimensiuni, erau dovada transformarii trecutului in legenda si obicei traditional. “Acum cateva saptamani, a fost aici o tabara de copii, ei le-au pictat pe unele dintre ele...”, imi spuse zambind si se retrase intr-o parte, lasandu-ma sa descopar singura locuri si trairi. Sunetul clopotelor de la biserica din sat ne-au facut sa realizam cum trece timpul. Rupti din reverie, ne-am concentrat atentia asupra cladirii bisericii din cetate. Aveam senzatia ca vedem pe la colturi personaje din alte vremuri, sporovaind vesele si aruncandu-ne din cand in cand priviri scurte, pline de curiozitate. In mod evident, locul acesta avea o incarcatura energetica remarcabila...iar noi stiam deja acest lucru, fara sa fie nevoie sa ne-o mai spunem. Am deschis cu greu usa bisericii si am tresarit nervos la zgomotul uneia dintre ferestrele de sus, trantita puternic de curent. Ne-am obisnuit relativ usor cu lumina scazuta din interior si am inceput sa exploram. Martora a unor vremuri de mult apuse, incinta ni se oferea discret, cu eleganta patriarhala. In dreapta, un altar de piatra; in spatele altarului, cateva zeci de placi funerare; pe un zid, in dreapta, o cruce de lemn superba, in fata un jilt de lemn macinat de vreme...totul strajuit cu demnitate de doua sfesnice uriase, de fier forjat... Am facut fotografii, incercand sa imortalizam fiecare moment, fiecare detaliu, cu pasiunea omului care vrea sa ia cu sine tot ce vede, vrand sa-i convinga pe cei de acasa ca merita sa viziteze acest loc.   Dupa o ora, am parasit cetatea, inchizand cu grija poarta dupa noi, lasand lucrurile asa cum le-am gasit, pentru viitorii musafiri... nedrept de putini la numar. Coborand treptele, am realizat ca ninge din ce in ce mai tare. Fulgi mari acopereau cu repeziciune ziduri, frunze, alei si amintiri, vrand parca sa pastreze totul intact, pana data viitoare... Dupa cinci minute, ne-am oprit inghetati la pensiunea Sub Cetate. Ceaiul fierbinte, muzica si amabilitatea personalului ne-au incalzit si ne-au readus in prezent. Ne-am privit si am zambit complice: tocmai traisem prima zapada din anul acesta... la Cisnadioara.       Despre Cisnadioara: Atestata documentar in 1223, cand Andrei al-II-lea confirma actul prin care capelanul Gocelinus daruie bazilica din Cisnadioara (cu tot cu mosia din jur), cistercienilor de la Carta, cetatea Cisnadioarei este cel mai vechi edificiu in stil romanic din Romania. Situata la 10 km de Sibiu, in mijlocul satului cu acelasi nume, Cetatea Cisnadioara (Michelsberg Burg = cetatea sf. Mihail) a fost construita din piatra in perioada 1162 – 1223. Pe fatada de vest a bazilicii, se gaseste un portal de o frumusete deosebita. Format din patru arce sprijinite pe capiteluri tronconice sculptate, portalul are colonete cilindrice si este flancat de arcade oarbe (vezi foto). In jurul bazilicii, se mai pastreaza partial unele turnuri de aparare, precum si orificiile prin care erau lansate pietre impotriva asediatorilor. In interiorul incintei sunt vizibili mai multi bolovani, mentionati ca fiind pastrati pe galeria de lupta inca din 1850, fiecare cu o greutate de aproximativ 100 kg. In 1940, au fost stramutate de la cimitirul din Gusterita, placile funerare ale soldatilor germani si austro-ungari, cazuti in luptele din jurul Sibiului, in timpul primului razboi mondial. Complexul a fost restaurat ultima oara in anii ’70. Date de contact  pentru cheia cetatii: dna Fleps Erika - Str. Principala nr. 246, tel: 0269.564.332/ 0748.918.321. Cost acces cetate: 5 RON/ persoana.

Alete insemnari din blog

03 Feb 2009

Despre cetatile sasesti din Transilvania
Ca orice roman de conditie medie care isi doreste experiente culturale noi, mi-am petrecut vacantele ultimilor ani in strainatate. Cunosc istoria si topografia castelelor de pe Valea Loarei si am parcurs mii de kilometri pentru a vizita locuri cu incarcatura istorica recunoscuta din zone a

03 Feb 2009

Calnic cetatea taraneasca
Normal 0 21 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:"