Suflet ingenuu, gand candid
 
„ nu mi-a ramas decat cuvantul... ”
by: alintata
 

Trenul

adaugat pe 02 Apr 2007

      Cu trenul acesta am mers toata viata. Trenul acesta nu opreste în halte si nici în garile mari, în nicio gara de fapt... E un tren obisnuit, un personal. Un tren din-acela în care se urca oricine, fara a fi întrebat de bilet. Acel tip de trenuri în care lumea vorbeste tare si fumeaza în tacere, în care ferestrele se zguduie la pornire si nimanui nu îi este rusine sa stea cu picioarele pe bancheta din fata. Însa trenul meu este gol fiindca n-a oprit în nicio gara. Trenul meu nu are controlor si nici mecanic. Merge singur, de nebun, pe ce linie vrea, cât de repede vrea. Încurca celelalte trenuri, dar s-au obisnuit cu totii cu nebunia mea.      Îmi place trenul meu pentru ca ma lasa sa vad oamenii din mers. Vad batrâni asteptând cu privirea fixa, ca si cum asta ar fi facut toata viata, vad cupluri sarutându-se si râzând, imuni la asteptare si la lumea din jur, vad tigani cersind la oamenii în sacouri si ziar în mâna, parând surzi. Spre seara vad maturatoarele cum se sprijina de stâlpi si îsi povestesc una alteia telenovele si râd cu pofta. Vad copii. Unii copii îmi fac veseli cu mâna ca si cum asta ar fi facut toata viata. Si atunci le zâmbesc.       Îmi place sa vad lumea din mers.      Uneori ma plimb prin vagoane si pe colidoare si îmi place sa trag alarma, sa aud cum cedeaza firul si cum trenul pufaie indecis si se opreste. Îl împac si apoi porneste iar, scârtâind.      Am crezut ca sunt singura în trenul asta. Deja ma obisnuisem cu zgomotul rotilor si cu reflexia ochilor mei în geamuri. Dar, au tot început sa apara alti si alti calatori. Cred ca au urcat în timpul vreunei opriri isterice. Sau poate s-au urcat din mers.      Unii coboara, unii ramân în trenul meu. Ma întreb cei care ramân, de ce ramân? Si cei ce coboara, de ce coboara?

Alete insemnari din blog

08 Mai 2007

Desen
 Inima mea are forma de cerc.    

03 Mar 2007

Frantura -16-
Stii ce? Azi nu iti spun nimic."Nu poti!"Ba da. Incearca-ma!"Nu poti pentru ca e deja azi."Atunci maine."Ai sa uiti pana atunci."Ba nu."Ba da, pentru ca tie iti place sa vorbesti."Si tie iti place sa ma asculti.

26 Mar 2007

Scara
        Scara asta nu are sfarsit. Sunt scari si tot scari si tot urc. Uneori ma uit in jos sa vad unde am ajuns si mi se pare ca nu m-am miscat deloc. Ma mai impiedic, mai obosesc, mai sar cate doua trepte, mai cobor, mai stau jos, mai pla

22 Feb 2007

Tranteste usa cand pleci...
Tranteste usa cand pleci ca sa stiu ca esti hotarat sa nu te mai intorci.

09 Mar 2007

Puzzle...
Suntem ca doua piese de puzzle care nu se potrivesc. Tu stii ce greu se despart doua piese fortate? Si cat le doare? De ce si cine le-o fi fortat? Doar se vedea clar ca imaginea e discontinua. Cum nu? Da' tu nu vezi? Nu esti tu peisajul meu, nu sunt eu al tau. Ce greu se despart doua