Suflet ingenuu, gand candid
 
„ nu mi-a ramas decat cuvantul... ”
by: alintata
 

Trenul

adaugat pe 02 Apr 2007

      Cu trenul acesta am mers toata viata. Trenul acesta nu opreste în halte si nici în garile mari, în nicio gara de fapt... E un tren obisnuit, un personal. Un tren din-acela în care se urca oricine, fara a fi întrebat de bilet. Acel tip de trenuri în care lumea vorbeste tare si fumeaza în tacere, în care ferestrele se zguduie la pornire si nimanui nu îi este rusine sa stea cu picioarele pe bancheta din fata. Însa trenul meu este gol fiindca n-a oprit în nicio gara. Trenul meu nu are controlor si nici mecanic. Merge singur, de nebun, pe ce linie vrea, cât de repede vrea. Încurca celelalte trenuri, dar s-au obisnuit cu totii cu nebunia mea.      Îmi place trenul meu pentru ca ma lasa sa vad oamenii din mers. Vad batrâni asteptând cu privirea fixa, ca si cum asta ar fi facut toata viata, vad cupluri sarutându-se si râzând, imuni la asteptare si la lumea din jur, vad tigani cersind la oamenii în sacouri si ziar în mâna, parând surzi. Spre seara vad maturatoarele cum se sprijina de stâlpi si îsi povestesc una alteia telenovele si râd cu pofta. Vad copii. Unii copii îmi fac veseli cu mâna ca si cum asta ar fi facut toata viata. Si atunci le zâmbesc.       Îmi place sa vad lumea din mers.      Uneori ma plimb prin vagoane si pe colidoare si îmi place sa trag alarma, sa aud cum cedeaza firul si cum trenul pufaie indecis si se opreste. Îl împac si apoi porneste iar, scârtâind.      Am crezut ca sunt singura în trenul asta. Deja ma obisnuisem cu zgomotul rotilor si cu reflexia ochilor mei în geamuri. Dar, au tot început sa apara alti si alti calatori. Cred ca au urcat în timpul vreunei opriri isterice. Sau poate s-au urcat din mers.      Unii coboara, unii ramân în trenul meu. Ma întreb cei care ramân, de ce ramân? Si cei ce coboara, de ce coboara?

Alete insemnari din blog

22 Apr 2007

Firesc
Punti de firesc Nu întâlnescOchiu-mi cerescEu ma cersescCât de firescNu se-ntâlnescInimi ce-mi crescIn trupul celescCât de firescAici ma oprescAici ma ranesc.Cât mai firesc.

16 Feb 2007

Intalnire
Sa nu. Sa nu vii la intalnire. Sau sa intarzii. Sa am de ce sa te cert.

24 Feb 2007

Tu, cititorule!
               Parcurgi randurile in tacere. Te opresti doar cateodat' la cate-un cuvant, singular - fara sens. Dar eu stiu ca are sens, ca a patruns in inflexibilitatea gandurilor si s-a cuibarit in spatele lui

17 Apr 2007

Strada mea
      Pe strada mea nu trece nimeni. De ce? Nu stiu. Mult timp m-am întrebat. Acum stiu de ce. Pe strada mea nu trece nimeni pentru ca nu am stâlpi care s-o lumineze. Mie nu-mi lipsesc pentru ca-mi stiu strada pe de rost. Unii, mai curajosi, s-au &

03 Mar 2007

Umbra ta
              Umbra ta izbita de perete, nebunia din palmele mele, tacerile tale cuibarite sub parchet, isteria ochilor mei. Mie imi sunt interzise cuvintele cand tu mori. Imi sunt interzise regretele. Stau in spatele ta