Emy
 
„ despre emy ”
by: desideria
 

Tenebre

adaugat pe 16 Oct 2007

Am revenit la ceea ce inseamna intunericul si lumina, binele si raul… Negarea negatiei… Antinomiile se neaga reciproc. Intunericul precede geneza, aparitia Luminii. Nu este prin excelenta negativ, ci din contra permite nasterea pozitivului. Iisus se naste in miez de noapte. Noaptea este pavaza, posibilitatea de salvare, este speranta ca Soarele va rasari a doua zi. Diavolul nu este doar intruchiparea Intunericului, antinimul lui Dumnezeu, ci si imboldul omului de a merge mai departe. Nu putem iubi puritatea fara pacat, credinta fara necredinta, binele, fara rau. Il iubim pe Dumnezeu pentru ca uram Diavolul, uram Diavolul pentru ca il iubim pe Dumnezeu. Ne bucuram de noapte pentru ca stim ca ii urmeaza ziua. Ce ar fi lume fara contrarii? Omul vrea sa se bucure de nimic pe aceasta lume, sa aprecieze ceea ce are si sa junduiasca dupa ceea ce nu are. Daca am fi sfinti, oare am mai putea sa tanjim dupa perfectiune? Sigur nu. Ar disparea in esenta, idealul. Traind intre contrarii, sub vartejul si alternanta lor, in suisuri si coborasuri, traim cu adevarat. Stim sa apreciem ceea ce ne da viata si sa plangem dupa ceea ce nu ni se ofera. Dragostea este si ea un ideal. Cu toate contradictiile, conurile ei de umbra si rasariturilor limpezi, ramane un ideal. Il cautam cu sete, trecem prin sentimente contrarii. De cate ori nu am auzit: “te iubesc, dar te urasc in acelasi timp?”. Contrariile sunt esenta tentatiei.Tentatia este insasi dorinta de a poseda ceva ce este inversul a ceea ce avem in prezent. Dorim in viata noastra pe cel pe care nu-l putem avea sau nu-l avem… Cautam insetati sentimente autentice atunci cand nu suntem in stare sa le traim la cote maxime. Filosofia indiana preaslaveste nu doar contrariile: Brahma - Shiva, dar si starea de conservare: Vishnu. Probabil ca in lupta noastra perpetua uitam sa conservam echilibrul. Contrariile exista tocmai pentru a asigura existenta unui echilibru intre un taler al balantei si altul. Si scopul nostru este ca odata echilibrul atins, sa-l pastram. Doar ca uneori echilibrul este foarte dificil de atins. Aceasta este probabil marea provocare a individului… Urmata de conservarea echilibrului. Iubim contrariile in sine, cu cat ceva ne contrariaza mai mult, cu atat ne atrage mai mult. Ne simtim atrasi de ceea ce nu ne este la indemana, de ceea ce ne provoaca sa facem mai mult din noi insine, de misterul celuilalt …

Alete insemnari din blog

16 Sep 2007

Karmice
Nu pot sa nu observ faptul ca deseori in aceasta viata (cel putin) suntem orbi, sau mai bine zis orbiti... Daca ar fi sa analizez de ce, primul raspuns ce-mi vine in minte este destinul. Tema indiana prin excelenta, Maya, sau Zeita ce ne pune un val pe ochi, pentru a ne impiedica sa vedem

09 Sep 2007

Cine mai crede?
Multi dintre noi am uitat verbul "a crede". Nu mai credem in nimic. Vorbim din ce in ce mai des  despre valori, misiuni, crezuri, organizatii intregi se dedica lor, oameni sustin ca isi sacrifica existenta pentru ele. In fapt, nu suntem in stare sa credem in noi insine, in c

20 Sep 2007

Roata Destinului
Intrucat ideea de destin este universala, am gasit doua abordari deosebit de interesante, ce ne pot plasa la extreme: cei ce credem absolut in existenta unei sorti scrise, si cei care credem ca tot ce traim se datoreaza actiunilor proprii. Prima idee este sustinuta de o carte de Tarot, Roa

30 Iun 2007

Plimbare in Univers
Este ciudat cum un loc atat de cunoscut si poate banal poate deveni o oglinda a Universului, in toata splendoarea sa, a Universului mic sau a Imensitatii. Azi m-am plimbat in parc (seamana cu o insemnare dintr-un jurnal...) desi cred ca de fapt m-am plimbat prin labirintul gandurilor mele.

02 Iul 2007

Povesti cu nume
emy