Emy
 
„ despre emy ”
by: desideria
 

Iubire suprainventata in "Arta viselor"

adaugat pe 01 Iul 2007

Daca isi doreste cineva sa vada operele lui Salvador Dali in miscare, atunci sa nu rateze "Arta viselor". Titlul frantuzesc, mult mai sugestiv pentru mesajul filmului (Stiinta viselor) plaseaza personajul principal, Stephane (Gael Garcia Bernal) la limita dintre geniu si nebunie, traind intr-o lume proprie in care doar partenera sa, Stephanie (Charlotte Gainsbourg) reuseste sa patrunda. Postul nu-si propune sa faca o cronica a filmului, ci sa fie o invitatie la a-l vedea si a  medita la mesajul lui. Iubirea este posibila doar intre cele doua personaje ciudate, ce traiesc o buna parte din timp pe taramul viselor. Filmul accentueaza o idee perpetua: gasirea sufletului pereche, oglindirea la care m-am mai referit. Nu este indeajuns ca personajul sa se indragosteasca aparent de Zoe (prietena Stephaniei), ci trebuie ca aceasta sa-i impartaseasca pasiunea pentru lumea lui, iar el pentru a ei... Este reflectata acea cautare perpetua, neobosita, sentimentul de a nu te multumi cu putin, ci a dori totul. Imaginatia, evadarea din cotidian printre elemente 3D suprarealiste alimenteaza sentimentul cautarii, al bizarului. Este tocmai refuzul unei relatii banale, reduse, in favoarea uneia totale (personajele evoluau in acelasi mod, mai mult decat telepatic). In urma filmului ramane reflectia: cati ar fi capabili de a cauta in permanenta sau de a lupta pentru ceea ce au gasit? Putini, sau mai trist, foarte putini. Cati se pot sustrage unei banalitati continue pentru a trai ceva bizar, frumos si totodata suprareal? Si mai putini. Ne incapatanam sa alegem variantele simple, cand devine ceva prea complicat renuntam cu usurinta, parca ne e frica de visele noastre. Parca visele sunt ceva total rupt de realitate, ceva intangibil ce e bine sa ramana in somn si eventual sa le uitam a doua zi. Uitam noi oameni dupa o zi, asa ca visele devin si mai nesemnificative... Poate daca nu le-am uita, ci le-am pastra ca intr-un ghioc ce ne face mereu sa auzim glasul marii in fiecare zi, nu am uita nici oamenii atat de usor... si nu am uita sa ii facem fericiti pe cei care ne doresc fericirea....  

Alete insemnari din blog

11 Oct 2007

Ma mut
Vainvit sa ma vizitati in noua mea casa. Imi cer scuze pt comentariile ce nu apar acolo, dar asta se datoreaza faptului ca au disprut in mod ciudat azi dimineata. In plus, au disparut si 2 posturi, pe care eu nu le-am sters.

01 Apr 2008

Dezvrjirea lumii
Oamenii cauta retete, cauta statistici. Suntem simple cifre in cercetarile sociologice si psihologice. Cautam prescriptii si cauze. Si eu am cazut in capcana dezvrajirii. Caut cauzalitati, uit ca exista si gratuitati… Ma tem de gratuitati, si intr-o stare de suspiciune si cvasi-ambi

07 Iul 2007

Lumina si intuneric
Probabil ca toti trecem prin vremuri de negura, de confuzie, de intrebari fundamentale. Cautam cu disperare raspunsuri prin metode logice sau mistice, avem nevoie absoluta de certitudini. In cautarea noastra ferventa, perpetua, intr-un moment in care credem ca am ajuns intr-un hau fara ies

16 Sep 2007

Karmice
Nu pot sa nu observ faptul ca deseori in aceasta viata (cel putin) suntem orbi, sau mai bine zis orbiti... Daca ar fi sa analizez de ce, primul raspuns ce-mi vine in minte este destinul. Tema indiana prin excelenta, Maya, sau Zeita ce ne pune un val pe ochi, pentru a ne impiedica sa vedem

02 Apr 2008

Colaj muguri de primavara si magnolii
Cateva cuvinte despre blog (din Making of): E secret. Povestea se naste si se reinventeaza, nu exista plan editorial, nu exista momente ale subiectului. Asa cum eu scriu blogul, si el ma influenteaza pe mine. “Girl on the Moon” (Foreigner), o poveste ciudata, despre o intalnire