Emy
 
„ despre emy ”
by: desideria
 

Dumnezeire sau noroi... iubirea....

adaugat pe 06 Nov 2007

Despre cum te transforma iubirea ar fi interesant sa postez cateva ganduri, provenite din experienta personala si nu numai. Iubirea te poate duce la ceruri… dar caderea va fi cu atat mai dureroasa cu cat ai indraznit sa te inalti mai sus. Icar al sentimentelor, ce isi face aripi din iubiri aparent eterne cade in genuni intunecoase. Mult mai curios este faptul ca in numele iubirii se comit fapte oribile, sau transformari de personalitate. Este terenul cel mai prielnic pentru “never say never” sau “in dragoste si in razboi totul este permis”. Asa sa fie? Pentru unii, clar raspunsul este da. Dar se impun noi reflectii: Este iubire in numele careia facem orice? Depasim orice limita a compasiunii, moralitatii? Acest “all for love” implica absolut orice? Iarasi raspunsurile variaza… Personal, nu fac orice in numele iubirii. NU ORICE. Pot face tot ce este posibil si acceptabil. Nu zic ca nu e o limita personala si ca pot pierde foarte mult, dar decat un castig nedrept, o vinovatie permanenta ce se asterne ca o cortina grea intre sentimente, cel de langa tine si tu, este preferabila o infrangere demna din care ramai doar cu regretul. Cred ca traim mai usor cu regretul decat cu remuscarile generate de fapte condamnabile. Daca exista alte pareri, nu le voi contrazice.Tine totul de felul in care alegi calea. Te interseaza doar tinta, destinatia, rezultatul? Sau conteaza si drumul? Pana la urma ramanem cu amintirea drumului de cele mai mult ori. Si sa nu uitam ca drumul este de obicei cel mai lung. Betia clipei victoriei este foarte scurta. O data ce am atins o stea, vom pune ochii pe una mai inalta si vom dori s-o atingem pe aceea. Steaua atinsa va fi doar o treapta. Tot ce ne vom aminti este parcursul. Indiferent care va fi rezultatul. Mai mult, in dragoste rezultatul e mereu incert. O relatie este un drum continuu si incercam mereu sa obtinem mai mult, sa mentinem ceea ce avem… Dar nu e vesnic obtinuta. Asta uitam foarte des. Celalalt nu este proprietate privata… Aspect deseori ignorat si care produce foarte multa durere. De la micile reprosuri: “tu mereu ai ceva de facut, nu ai timp de mine” sau pana “nu mergi nicaieri fara mine”, la scene de posesivitate si gelozie ce nu fac decat sa raneasca profund, e doar un pas. Mai pe scurt, trebuie sa invatam sa traim si cu lumea celuilalt, nu numai cu persoana sa. Fiecare om este un Univers intreg, cu trecut, prezent si viitor, cu vise, aspiratii, cu nevoi, nu e un obiect sau sclav in sensul antic al cuvantului. Desi aparent niciodata nimeni nu ar admite ca a vazut in celalalt un obiect, deseori multi se comporta ca si cum ar fi firesc sa fie un obiect! Pana unde se impune o limita relativ la celalalt? Sau: cum aruncam un om din cerurile iubirii in noroiul nefericirii?

Alete insemnari din blog

22 Sep 2007

Perspective, Jocuri periculoase
Ma uit total nedumerita de ceea ce constat ca se petrece in jur. Ajung sa nu inteleg multe aspecte legate de nehotararea oamenilor, de ceea ce cauta, de dorintele ascunse, nemarturisite, care nu de fiecare data ne fac fericiti. Nu mai stim ce sa alegem, nu stim pe ce drum mergem si nici un

09 Sep 2007

Cine mai crede?
Multi dintre noi am uitat verbul "a crede". Nu mai credem in nimic. Vorbim din ce in ce mai des  despre valori, misiuni, crezuri, organizatii intregi se dedica lor, oameni sustin ca isi sacrifica existenta pentru ele. In fapt, nu suntem in stare sa credem in noi insine, in c

18 Apr 2008

Iubire in stele
Am plecat in 12 stele Sa caut iubirea… M-am imbarcat pe Argos Sa gasesc dragostea pretioasa, Berbecul cu lana de aur. Cand am ajuns, M-a rapit un semizeu, Ca Zeus sub chip de Taur, Pe Europa. Si am devenit de nedespartit Ca Gemenii Castor si Polux… Am ajuns amandoi Pana la Tr

03 Apr 2008

Iubire contextuala
Ce inseamna prea mult? Ce inseamna prea putin? Nu exista raspuns universal-valabil. Pentru fiecare este un urias “depinde”. Pentru unii, prea mult este dincolo de viata aceasta. Pentru altii cateva minute intarziate inseamna o renuntare la iubire. Trecem foarte grabiti pe langa

07 Iul 2007

Lumina si intuneric
Probabil ca toti trecem prin vremuri de negura, de confuzie, de intrebari fundamentale. Cautam cu disperare raspunsuri prin metode logice sau mistice, avem nevoie absoluta de certitudini. In cautarea noastra ferventa, perpetua, intr-un moment in care credem ca am ajuns intr-un hau fara ies