JURNAL FEMININ
 
„ nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar. ”
by: dea_andrea2000
 

reportaj penitenciar

adaugat pe 26 Ian 2010

                                         CONFESIUNILE UNUI DETINUT       Penitenciarul cu Regim Deschis si Semi-deschis din Timisoara, are anual aproximativ 1000 de detinuti, dintre care 50% sunt recidivisti.Doamna Daniela CRÂNGUS, inspector principal ne enumera câteva norme de functionare interioara si proiecte in care sunt implicati:-          „ în acest penitenciar sunt adusi detinutii care mai au putin de ispasit din pedeapsa si care urmeaza sa fie eliberati”;-          „ penitenciarul are si o revista, DINCOLO DE GRATII, iar la aparitia sa participa mai multi detinuti”;-          „ suntem implicati întru-un proiect Phare, de ocuparea fortei de munca a etniei rome”;-          „ detinutii au dreptul la patru vizite pe luna si mai pot fi recompensati cu înca o vizita daca nu creeaza probleme”;-          „ în anumite conditii, pot obtine permisii de 30-35 de zile care sa le petreaca cu familia, dar atunci nu mai au dreptul la alte vizite”.Infractiunile predominante comise de detinutii acestui penitenciar sunt furtul si tâlharia.Detinutii au voie sa aiba cu ei în momentul încarcerarii un radio pe baterii,un CD Player fara mufa cu iesire la curent si îmbracaminte personala. Deasemenea au dreptul la câte un pachet pe luna si la 10 minute de telefonie pe zi. Pachetele venite de acasa sunt controlate amanuntit înainte de a ajunge la detinuti.       Perchezitia      Este ora zece dimineata, o grupa de patruzeci de studenti, printre care ma aflu si eu, asteptam în fata penitenciarului, sa ne întâmpine cineva si sa ne „ plimbe” putin prin incinta acestuia.Dupa aproximativ douazeci de minute, minunata poarta a penitenciarului se deschide. Noi navalim pe ea pentru a ajunge cât mai repede cu putiinta unde ne dorim: la detinuti. Deodata auzim o voce puternica ” daca aveti genti, telefoane, reportofoane, aparate foto, le lasati la poarta, nu aveti voie sa luati cu voi decât un pix si un carnetel”. Bine, ne conformam, îi dam tot ce avem de acest gen portarului si intentionam sa ne continuam drumul când iarasi auzim acea voce dura ” aliniati-va doi câte doi (ca la gradinita) si veniti în fata mea sa va perche zitionez”.    În sfârsit depasim toate momentele de verificare la care am fost supusi, si pornim cu „ ghidul” sa facem turul penitenciarului. Ajungem în fata unor porti imense cu doi paznici lânga ele, ni se spune ca intram în curtea detinutilor, odata patrunsa în ea, am avut impresia ca ma aflu într-un film thriller în care se vorbeste despre viata din penitenciar. Puscariasii ies pe geam, se prind cu mâinile de gratii si tipa cât îi tin plamânii” ceau, ce faceti?...vai câte fete”. În acel moment, din alta parte se aude o galagie puternica, toti studentii ne întoarcem spre partea dreapta a curtii, si ce sa vezi? Doi detinuti se joaca de-a formula 1 cu tomberoanele penitenciarului. Când  realizeaza ca nu sunt singuri în curte si ca au oaspeti, „ frâneaza” brusc, ne privesc putin curiosi si continua cursa.Dupa acest tur minunat, ajungem în sala de vizita unde ni se face un mic instructaj despre cum trebuie sa ne comportam cu detinutii pentru a nu-i supara. Stam cuminti si asteptam...În conceptia mea aveam o imagine clara despre cum urma sa se desfasoare lucrurile: ma asteptam sa se deschida usa încaperii si sa intre câtiva detinuti îmbracati într-o uniforma specifica locului respectiv, legati cu catuse si însotiti de gardieni, dar nu a fost asa. La interval de doua-trei minute intra câte o persoana luxos îmbracata, prezentabila, saluta respectuos si se asaza în spatele odaii. Dupa ce se aduna noua persoane de acest gen, ni se fac prezentarile ” Ei sunt detinutii dispusi sa discute cu dumneavoastra”. Noi ne întoarcem spre ei si salutam firav ” Buna...”   Formam grupulete de câte patru-cinci studenti si la fiecare masa vine câte un detinut.    Claudius S., asa se numeste interlocutorul nostru, este un tip atletic de numai trezecisidoi de ani, care are multe tatuaje pe mâini si ochi maslinii. Este de nationalitate maghiara si apartine religiei catolice.       „ I-am spus sotiei mele sa nu mai ma caute”      Claudius ne relateaza ca în momentul încarcerarii avea doar douazecisipatru de ani si era student la facultatea de Medicina Dentara în cardul Universitatii Vasile Goldis din Arad. Fapta savârsita de el a fost trafic international de droguri pentru care a primit cincisprezece ani de detentie ” Când am aflat de pedeapsa primita, i-am spus sotiei mele, pentru ca eram însurat cu o fata care era studenta la Drept si cu care aveam o fetita de numai patru anisori, sa nu mai ma caute deoarece nu mai vreau sa ramânem casatoriti...eram constient ca daca ramâne lânga mine, o distrug si pe ea”.    Primii doi ani de detentie i-a petrecut la Arad, unde facea parte din echipa de teatru a penitenciarului, si cu care a ajuns la Tearul Notara din Bucuresti, interpretând piesa JOI- în piesa era vorba despre locuitorii unei scari de bloc, care aveau multe probleme, iar administratorul blocului îi asculta si îi sfatuia pe toti.Dupa Arad a urmat Jilava, unde a stat patru luni în anul 2004 ” a fost foarte greu acolo, erau doar doua toalete la optzeci de persoane, alungam sobloanii cu pungi de plastic, erau în celule mai multi detinuti decât paturi”.De la Jilava a fost mutat la Rahova aproximativ doi ani, apoi a fost dus la Aiud, unde a stat o seara. De acolo a ajuns aici, la Timisoara, unde spera sa mai petreaca doar trei ani „ în toata aceasta perioada am strâns deja 180 de zile de lucru în penitenciar, care mi se vor scadea din pedeapsa, sper ca în trei ani sa ies din puscarie”.Claudius ne relateaza ca ” pentru parintii mei a fost un soc, mai ales ca nu stiau ca eu ma droghez, mama a fost de nenumarate ori internata în spital dupa ce a aflat vestea arestarii mele, iar tata...a albit în cap instantaneu”.    Mama lui Claudius era sefa la Posta, ducea un trai decent, nu ii lipsea nimic, el locuia separat de parinti, cu familia sa, într-o casa frumoasa situata pe malul Muresului ” casa vreau sa o vând si sa le dau parintilor mei toti banii care îi primesc de pe  urma ei.Vreau sa le asigur o batrânete linistita, macar atât sa merite si ei”. Acest gest nobil îl face pentru ca parintii sunt cei care l-au sprijinit financiar timp de sapte ani. Claudius ne destainuie ca strica aporximativ sase milioane  lunar în penitenciar, pe telefoane,  mâncare, tigari si pe alte necesitati.         „ Regret ca mi-am distrus viitorul”      L-am întrebat cu ce se ocupa prin penitenciar, la care mi-a raspuns foarte mândru ” Eu o ajut pe doamna psiholog, daca are nevoie de vreun detinut sa vina la ea, ma trimite pe mine dupa el, cum sa mearga ea printre detinuti? Ma asigur ca nu face prostii în drum spre cabinet”. Claudius ne-a spus ca este foarte greu sa traiesti în puscarie, ca trebuie sa te faci respectat si ca traficantii si criminalii sunt cei mai binevazuti în rândul detinutilor ” Eu sunt seful de celula, acum ne mai certam si noi, îti dai seama, suntem aproape toata ziua închisi”.Prima si ultima data când a iesit Claudius din penitenciar, a fost când fiica sa a avut Sfânta Împartasanie la biserica, si atunci a fost însotit de escorta.În final Claudius a tinut sa precizeze  ca niciodata nu va mai face la fel si ca regreta nespus de mult ca si-a distrus viitorul „ Regret ca mi-am distrus viitorul”.Morala acestei povesti reale este ca viata trebuie pretuita si ca trebuie sa ne gândim la consecintele înainte de a actiona, mai exact: PROSTIA SI DOMNIA SE PLATESC...                                                                  
Cat de mult ti-a placut acest blog?
3,41
(87 voturi)
1319 vizite

Alete insemnari din blog

25 Ian 2010

Comenatrii:2 |

traiul de dupa gratii
TRAIUL DE DUPA GRATII    Pentru ca am fost curioasa sa aflu ce se întâmpla în spatele gratiilor, i-am luat interviu unei personae din interiorul penitenciarului.Andrea Barbu : Sunt destul de multe femei in penitenciar,  credeti ca o femeie care re

25 Ian 2010

Comenatrii:14 |

interviu cu un MARE profesor de Jurnalism
BICICLETA - ANIMALUL MEU DE CASA        Marcel Tolcea s-a nascut la data de 28 mai 1956, in Sînnicolaul Mare, judetul Timis.     Este profesor doctor universitar in cardul Universitatii de Vest, Facultatea de Stiinte Politice, Filosofie si

21 Oct 2009

Comenatrii:2 |

Convingerile unei Varsatoare
Convingerile unei Varsatoare               Prin acest articol, ma adresez tuturor femeilor nascute sub semnul zodiacal- Varsator. Sunt sigura ca aproape oricine cunoaste semnificatia termenului ”astrologie”, dar p

30 Nov 2009

Comenatrii:0 |

Despre bodypainting
BODYPAINTING             ’’Nu este usor pentru un model sa fie pictat integral , trebuie sa reziste la frig , sa stea în picioare atât timp cât este nevoie si sa aiba grija sa nu-si strice pictura corporala . De ace

26 Oct 2009

Comenatrii:2 |

Sentimente contradictorii
SENTIMENTE CONTRADICTORII   Ce însemna a fi femeie în zilele noastre? Ce primeaza pentru noi, cariera sau viata de familie? Ce putem face pentru a fi multumite ?Cred ca sunt unele dintre cele mai frecvente întrebari la care vrem sa ne raspundem si nu putem.

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!