Feelings and thoughts, not just words...
 
„ incearca sa fii un om mai bun... e asa placut... ”
by: ioanstoenica
 

Vanatoarea de suflete

adaugat pe 14 Dec 2009

Nu trecuse mult de când aflase, dar nici nu era nevoie de mult timp... Asa era ea, lua în serios lucruri pe care altii nu le-ar fi luat, si îi pasa mai mult de ceea ce simte decât de ceea ce spune lumea... De aceea, începu sa-si ia în serios rolul de zeita vânatorii... doar o chema Diana!   Dintr-o creanga de alun reusi sa faca un arc pe masura mâinilor ei, apoi transforma câteva nuiele în sageti... Padurea era aproape, asa ca vânatoarea putea sa înceapa... Si-a plecat la vânatoare, cu arcul într-o mâna, cu sagetile în spate, sa vâneze caprioare... Caprioare n-a vânat, si-a vânat un iepuras... pe care oricum l-a ratat, caci arcul nu prea functiona cum trebuie... A încercat sa vâneze si o ciutalina, ca asa spunea colindul, dar nu stia ce e aceea o ciutalina si cum arata ea, asa ca renunta la idee...   Dezamagita de faptul ca vânatoarea sa de animale era un esec de fiecare data, Diana arunca arcul undeva în padure... trasul cu sageti care sa întepe animale nevinovate nu i se parea oricum asa distractiv, deci nu-i parea rau dupa el... Dar daca la metoda de vânatoare renunta, la lupta nu avea de gând sa renunte...   "Nu vreau sa lovesc animale nevinovate" îsi spuse ea gândindu-se ce lupta ar putea sa duca... o lupta pasnica, o lupta pentru ceva bun, la fel ca sufletul ei...   "Stiu!" îsi spuse ea într-o dimineata... "o sa vânez... oameni! oameni care sufera si care nu au pe nimeni sa-i ajute... si o sa încerc sa-i ajut!" Ideea ce-i venise îi puse un mare zâmbet pe fata si în suflet, si trecu imediat la treaba...   Din padurea din spatele casei începu sa culeaga flori multe, colorate, galbene, mov, albe, nu conta, toate erau atât de frumoase în ochii ei... si facu buchetele asortate, pe care le lega cu o sforicica apoi le punea într-o galetusa cu apa...   Si pleca la drum... cu galetusa în mâna desigur.   În satul unde traia erau multi oameni tristi, nu era greu sa îi vezi... oameni care nu stiau sa zâmbeasca din cauza grijilor si a problemelor, oameni care plângeau pentru ceva ce pierdusera, oameni care nu aveau pe nimeni lânga ei...   Diana se apropia încet de fiecare, si, zâmbindu-le, le oferea un buchetel de flori si o vorba buna...   - Stiti, florile acestea sunt magice... au în ele un secret care va va ajuta sa scapati de suferinta si sa fiti mult mai bucuros... dar trebuie sa le analizati cu atentie, sa le mirositi, sa le priviti, pâna când descoperiti unde anume se ascunde magia...   Oamenii reactionau diferit la cadoul oferit din suflet de fetita cea buna... unii i-l aruncau înapoi nervosi, crezând ca e o bataie de joc, altii râdeau de ea, spunând ca niste flori nu au cum sa îi scape pe ei de probleme, dar altii, cu un suflet mai cald si mai deschis, primeau florile si îi multumeau fetei pentru gingasia ei si a lor... Multi nu reuseau oricum sa descopere secretul despre care fetita le spunea, pentru ca nu credeau în existenta lui, dar cel putin îsi aminteau ce înseamna sa zâmbesti pentru un lucru marunt...   Diana suferea atunci când oamenii îsi bateau joc de florile culese cu bucurie si oferite cu dragoste de oameni, dar se bucura mult când cineva îi multumea si îi zâmbea... Dar ceea ce o durea cel mai mult nu era reactia dura a celor care primeau florile... ci reactia rece a celor din jurul ei, care nu-i întelegeau gestul...   Avea multi prieteni, dar unii râdeau de ea neîntelegând de ce iroseste florile pe oameni pe care nu-i cunoaste, altii îi spuneau ca nu e bine sa ofere asa usor florile culese din sufletul ei, pentru ca oamenii sunt rai si o vor rani, în timp ce altii îi ofereau alternative lipsite de bunatate, dar pline de egoism... "lasa-i pe altii, ei îsi pot purta singuri de grija, tu ai grija de tine... nu mai fi asa naiva, ca vei avea de pierdut în viata... ce câstigi daca oferi altora flori din suflet, nu câstigi nimic, o sa ai doar de pierdut... mai bine închide floraria asta a sufletului care nu-ti aduce decât suferinta, si ocupa-te de lucruri mai importante..."  Oamenii nu erau obisnuiti ca cineva sa vrea binele celor din jur fara sa astepte nimic în schimb... Si experienta le spunea ca daca vrei sa faci un bine, lumea ori va profita de tine, ori te va pacali cumva, ori te va respinge cu raceala... Oricum ar fi, ei stiau ca un om bun nu e decât un om naiv, care nu stie pe ce lume traieste si care va avea mult de suferit din cauza ca are asa usor încredere în bunatatea ce se ascunde în cei din jur... Bunatate care la ei se ascundea cel mai bine, astfel încât sa fie cât mai greu de gasit... "O sa vezi tu când o sa dai cu capul de pragul de sus" îi spuneau ei, dându-i cu pragul peste cap...   Ceea ce ei nu stiau însa, era faptul ca ei însisi erau cei care o faceau pe Diana sa sufere, pentru ca lipsa de încredere din partea celor dragi poate sa fie foarte dureroasa... Diana nu era naiva, ea gândise mult înainte de a face ceea ce facea, si în plus, facea ceea ce simtea... lucru ce îi aducea o bucurie foarte mare în suflet, oricât de multa suferinta i-ar fi adus cei din jur... În timp ce aceia care nu o întelegeau si o criticau, o faceau doar pentru ca ei nu se simteau în stare sa faca la fel, si nu puteau accepta ideea ca cineva e mai bun la suflet decât ei...   Diana ar fi fost foarte fericita daca si ei ar fi încercat sa fie mai buni, considerând ca un om bun si cu un om bun si cu un om bun înseamna din ce în ce mai multi oameni buni, si putin plus putin egal mult într-o lupta pentru o lume mai buna...   Cu toate astea, prietenii o criticau, strainii râdeau de ea, iar cei ce primeau florile reactionau în continuare în atâtea feluri... Si ea ramânea singurica, doar cu o galetusa cu flori si un vis sa-i tina de cald printre vorbele reci ale celor ce trebuiau sa o sustina, nu sa o traga în jos...   Pentru ca uneori, oamenii nu stiu sa faca altceva decât sa puna piedici, si o vorba de încurajare e atât de greu de spus...    Ioan Stoenica, 29 ianuarie 2008.
Cat de mult ti-a placut acest blog?
3,05
(164 voturi)
854 vizite

Alete insemnari din blog

11 Mar 2008

Comenatrii:5 |

Luna Albastra
- Nu uita sa îl uzi dimineata si seara... dar nu prea mult, ca se îneaca…- Da mama… dar… crezi ca o sa creasca mare si frumos?- O sa creasca, daca stii sa îl îngrijesti, îi spuse mama pupând-o de noapte buna… Pe vata de pe cap

04 Sep 2008

Comenatrii:0 |

Descopera-mi inima cu ceva...
- Invata-ma sa simt culorile… Ce zi mai potrivita ar fi putut sa aleaga pentru asta, daca nu prima zi de toamna? Poate doar a doua sa mai fi fost atat de speciala si plina de culoare… si a treia si a patra… si a treisprezecea… Toamna nu incepuse niciodata in cal

25 Feb 2008

Comenatrii:3 |

Why q when k...
Nu trecuse mult de cand ajunsesera in casa cea noua, si speranta ca viata lor se va imbunatati incepea deja sa dispara… Auzisera de la altii ca nu vor avea parte de aceeasi afectiune si apreciere ca cele din jur, dar nu crezusera asta… Doar nu era nimic in neregula cu ele, de

01 Feb 2008

Comenatrii:2 |

Gradina cu flori
Muncise mult la ea, dar acum, era gata! Propria ei gradina cu flori, unde sa vina si sa îsi bea ceaiul, unde sa se joace cu prietenii ei cei mai buni, unde sa adoarma la umbra în zilele calde de vara... Rosii, galbene, mov sau portocalii, floricelele plantate cu

17 Feb 2008

Comenatrii:8 |

The end of the affair...
Nu conteaza cum s-au cunoscut. Au vazut unul in celalalt ceea ce isi doreau, si s-au indragostit. Lucrurile au fost frumoase o vreme, pana cand au inceput sa iasa la iveala diferente esentiale intre ei... nu diferente de suprafata, ci diferente de interior... si diferentele astea nu pot du

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!