Emy
 
„ despre emy ”
by: desideria
 

Karmice

adaugat pe 16 Sep 2007

Nu pot sa nu observ faptul ca deseori in aceasta viata (cel putin) suntem orbi, sau mai bine zis orbiti... Daca ar fi sa analizez de ce, primul raspuns ce-mi vine in minte este destinul. Tema indiana prin excelenta, Maya, sau Zeita ce ne pune un val pe ochi, pentru a ne impiedica sa vedem lucrurile in esenta lor, se pare ca este o credinta inradacinata in spiritul uman, dincolo de a fi parte exclusiva a culturii indiene. Curios este ca sociologic vorbind, in ea regasim acel indivind cu "locul controlului extern" ce mereu da vina pe destin, pe soarta sau pe ghinion. Personaj mistic, fatalistul se plimba prin viata, cainadu-se ca nu are noroc, ca ghinioanele il urmaresc, ca este blestemat, ca i s-au facut vraji, etc, etc. In toate exista un alt vinovat in afara de el insusi. Si incepe toate situatiile de viata magistral: daca lucrurile nu ar fi stat asa, acum s-ar fi intamplat nu stiu ce.Ei bine, ce uita Fatalistul e ca lucurile stau asa tocmai din cauza lui. Sta in puterea omului sa schimbe ce nu este bine in viata sa, sa actioneze. Liberul arbitru este mai puternic decat ne putem imagina. Suntem doar orbiti de prejudecati, de reguli impuse de noi insine, de stereotipii de viata, de obisnuinte, de comoditate. Suntem robii propriului nostru Univers, aparent stramt, lipsit de sens si guvernat de forte misitice care conspira impotriva noastra.  Cu valul pe orchi, trecem prin viata fara a ne uita atent in jurul nostru, fara a-i descoperi pe cei ce conteaza, pe cei ce ne iubesc. Dam vina pe circumstante ca i-am indepartat sau neglijat pe cei dragi sau pe cei carora le pasa de noi. De cate ori nu am cerut iertare pentru indiferenta sau pentru faptul ca am luat decizii pripite? De cate ori ceilalti nu ne-au acordat-o doar in virtutea unui "iarta-ma"? Si de cate ori vor fi dispusi sa ne ierte? Sincer, cred in a doua sansa, cred ca daca putem corecta greselile trecutului si putem sa ne armonizam cu ceilalti, fiind atenti la ceea ce vor si simt cu adevarat. Daca putem citi printre randuri in paginile sufletului, exista mereu posibilitatea de aranjare.In viata nu se pierde si nu se castiga nimic, dar se modifica toate. Dar miza ar trebui sa fie a mentine relatii pozitive cu toti cei carora le pasa de noi. Imaginez o relatie ca la matematica: + si + ar trebui sa dea intotdeauna plus.  Dar uneori, nu facem decat sa sfidam aceste legi, si facem transformari ciudate. Nu stim sa pastram ceea ce obtinem cu greu sau ceea ce ni se ofera. Nu avem respect pentru propriul nostru efort de a cosntrui o relatie, nu stim sa ne bucuram de ceva ce a venit aparent din Cer, ca un cadou meritat sau nu. Ajungem sa nu mai vedem nimic, sa ne schimbam radical sau nu, sa nu mai credem in noi, sa nu mai credem in ceilalti. De ce am crede in noi daca noi nu suntem stapanii vietii noastre? De ce am crede in ceilalti, cand si ei sunt robii unor forte nebanuite? Ca sa putem crede in ceilalti, trebuie  mai intai sa credem in noi. Daca VREI, POTI. Contreaza sa VREI si sa CREZI cu adevarat.  
Cat de mult ti-a placut acest blog?
3,08
(232 voturi)
865 vizite

Alete insemnari din blog

16 Sep 2007

Comenatrii:0 |

Haunted
Revin, intrucat sunt foarte inspirata azi.Am tot citit comentariile de pe blog, unora le-am si raspuns. Astfel ca mi-a venit in minte, apropo de ce a spus Prajapati mai devreme, ca este importanta atitudinea. Ii dedic acest post pentru gandurile frumoase pe care le-a scris!Avem impresia ca

05 Mai 2008

Comenatrii:13 |

Relativitatea fericirii
Zilele astea am avut cam mult timp liber, ceea ce nu e neaparat bine, pentru ca ajung sa ma gandesc mai mult decat trebuie la diverse aspecte, care nu-mi convin. Cand sunt ocupata, nu mai imi raman resurse sa decantez anumite trairi si sentimente. De fapt, in ultima vreme rememorarea si vi

20 Sep 2007

Comenatrii:0 |

Ce alegi atunci, mana dreapta sau cea stanga?
La intrebarea lui Prajapati m-am gandit sa raspund intr-un post separat pentru ca mi se pare o provocare. Implicatiile sunt mult mai complexe si mai profunde... mi-a evocat atatea lucruri, atatea sentimente!Primul ar fi copilaria. Cand veneau ai mei acasa ma supuneau unui joc: ce alegi, dr

30 Iul 2008

Comenatrii:0 |

Blogul catarhic
Azi m-a urmarit in continuare veselia ciudata, ca atare nu am o explicatie logica pentru ea, fiind deosebit de contradictorie. Nu am nici macar un motiv sa fiu vesela, probabil e un mod al psihicului de a se apara de lucrurile care il afecteaza. Rau nu e, pentru ca sunt foarte pornita pe t

09 Oct 2007

Comenatrii:0 |

De ce exista"existenta"?
Cobori uneori treptele necunoscute ale abisului incercand sa-ti explici ce este dincolo... Te intalnesti cu sunetul asurzitor al umbrelor si simti sufletele frematand in canopele anticilor Uimit privesti la dansul lemurilor ce te cuceresc in intuneric si te intrebi adesea De ce ?,.... De

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!