gradina amintirilor
 
„ va puteti plimba pe oricare dintre alei , dar daca veti ajunge la inima mea calcati cu grija ”
by: softroots
 

somn tarziu

adaugat pe 22 Mai 2009

un compozitor, nemultumit de lipsa de intelegere a oamenilor,pleca in munti pentru a regasi divinitatea. aerul tare si pustietatea muntelui ii redau fortele si rataceste pentru multa vreme lasandu-si auzul sa fie mangaiat de trilulpasarilor, fosnetul frunzelor, susurul paraielor,tacerea pietrelor. s-a intunecat fara sa isi dea seama.a inaintat o vreme cu palma cautandu-si drum pe langa peretelede granit pana cand intunericul l-a impins intr-o deschizaturain munte. s-a strecurat cu greu printre pietrele ascutite,a mai facut un pas, a alunecat pe piatra uda, si-a auzit ecoul,a coborat si sprijinit de o coloana statea privind la luminaminerala a catorva filoane de chihlimbar, imprastiata de baltilein care picurau stalactite. pe pereti se desluseau cu greusiluetele unor sfinti si oboseala l-a facut sa se aseze.simtea ca timpul nu mai conteaza acolo si a inceput sa se roage,in soapta, in gand, fara graba, zabovind asupra fiecarui cuvant,in ritmul picaturilor. si pleoapele se coborau incet.si deodata, rugaciunile au fost ascultate ! voci de ingeri aurasunat din toate colturile lacasului de piatra, toate impreuna,ridicate pana la cel mai inalt cer, amplificate de mii de oride peretii goi. si atunci compozitorul a asurzit. si de atunci rataceste pe munte, fara sa mai gaseasca orasul caruia                    nu ii mai auzea zgomotele.
Cat de mult ti-a placut acest blog?
2,98
(183 voturi)
1049 vizite

Alete insemnari din blog

16 Mai 2009

Comenatrii:4 |

florile nu se curteaza una pe alta
o pasare de stropi a venit la fereastra si ciocanea in geam:toc, toc.  toc. ti-e foame de varul peretilor mei ? de mobila mea din copaci taiati ? suntem infometati amandoi, draga mea, dar nu pot sa-ti deschid. m-am intors aici unde am locuit toata viata. sa privesc norii. sa ascult pl

23 Aug 2009

Comenatrii:4 |

lectia muntelui
   Sunt unul ,  intregul .  Sunt unul asa cum sunt doi ,  asa cum sunt o multime ,  singur si nemarginit .  Sunt curgerea involburata a raului ,  sunt adierea blanda printre crengi de fag .  Ma inalt peste ceea ce poate fi vazut ,  peste ce

02 Iun 2009

Comenatrii:6 |

passe temps
nu poti sa iubesti lumea si sa scrii poezii.si cand lumea pe care o curtezi de atata timp se simte jicnita si iti da o palma care te inchide in interior, iti dai seama ca de fapt nu ai fost deloc egoist, de vreme ce versurile sunt ultima cale de exprimare prin cuvinte, catre nimeni.e de aj

30 Iul 2009

Comenatrii:0 |

din adolescenta
se regaseste aici o poezie de Ion Pillat. nu am vrut sa spun mai mult decat ce scrie in ea. sa spun ca de cand am citit-o prima oara, acum multi ani, s-au schimbat gusturile mele ? simt acum altfel ? cu mai putina incredere poate. tristetea poeziei, daca exista, acum e doar tristete, nu ma

17 Iul 2009

Comenatrii:2 |

tie
Tie doamna, careia ti-am regasit frumusetea fara sa ma mai tulbure, ca o forma peste nimic, tie de la care degeaba am asteptat inspiratie, vreau sa-ti spun ca frumusete fara pasiune nu se poate.Tie natura, cea mai frumoasa dintre doamne, care m-ai primit mereu inapoi, tie vreau sa-ti spun

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!