Cultura
 
„ Cultura ”
by: lisa1313
 

de ce a trecut gaina strada

adaugat pe 09 Iun 2009

Întrebare: “De ce a trecut gaina strada”? Filosofii raspund: HERACLIT: E simplu. Gaina se misca tot timpul: în stânga, în dreapta, în sus, în jos, circular, liniar si spiralat si mi se pare normal ca în aceasta miscare infinita sa se întâmple la un moment dat sa treaca si strada. Daca doriti, va pot demonstra si ca o gaina nu poate traversa de doua ori aceeasi strada. ZENON din Eleea: Pentru a trece strada, gaina trebuia sa parcurga jumatate din latimea strazii. Pentru a parcurge jumatate din latimea strazii, gaina trebuia sa parcurga jumatate din jumatatea latimii strazii. Iar pentru a parcurge jumatate din jumatatea latimii strazii, gaina trebuia sa parcurga jumatate din jumatatea jumatatii latimii strazii si tot asa la infinit. O infinitate de intervale nu poate fi parcursa decât într-o infinitate de clipe. Daca doriti, o gaina care se afla în actiunea de a traversa strada ocupa un spatiu egal cu dimensiunile ei; o gaina aflata în repaos ocupa, de asemenea, un spatiu egal cu dimensiunile ei. În concluzie, o gaina aflata în miscare se afla în repaos. Nu sunteti convinsi? Daca gaina noastra trecea cu cea mai mica viteza posibila pe lânga o alta gaina care se venea din sens opus, rezulta ca raportat la strada gaina era imobila.Deci, gaina nu a trecut niciodata strada si miscarea nu exista. EPICUR: Traversând strada, gaina a resimtit în mod sigur o teribila placere. Prin ceea ce a facut, ea ne-a aratat ca s-a eliberat de teama de moarte, de suferinta din corp si de tulburarea din suflet. Gaina aceea este cea mai înteleapta dintre toate gainile. ARISTOTEL: Am reusit sa identific în realitatea corespondenta propozitiei “gaina a traversat strada” patru cauze fundamentale: a) Causa materialis, materia din care sunt facute gaina si strada. b) Causa formalis, forma pe care au luat-o atât gaina cât si strada. c) Causa finalis, scopurile finale catre care tind atît gaina cât si strada, independent de relatia reciproca, de a traversa si respectiv de a fi traversata. d) Causa efficiens, acel ceva care a condus atît gaina cât si strada catre actul de a fi complete si reale. Din nefericire, nici una dintre aceste cauze nu explica de ce a traversat acea gaina strada. Putem presupune totusi ca, în potenta gaina avea în sine faptul de a trece strada, iar la momentul potrivit aceasta potenta a devenit act. Însa, stiut fiind ca actul este anterior potentei, problema se complica si nu o sa încerc sa va explic sau sa va conving de asta pentru ca nici mie nu-mi este foarte clar. SPINOZA: O gaina care este determinata sa treaca strada este determinata în mod necesar de Dumnezeu. Iar gaina care nu este determinata de Dumnezeu, nu se poate determina de la sine, nici macar sa treaca o strada. Iar daca gaina ar fi avut intelect si ar fi posedat calitatea de a vedea lucrurile sub specie eternitas ar fi descoperit ca nu este decât un modus al Substantei unice, imuabile si eterne care este Dumnezeu. De fapt, Dumnezeu a trecut strada, Deus sive Gallina. DESCARTES: Nu stiu de ce, dar sunt sigur ca a savârsit o eroare traversând strada. Intelectul gainii fiind foarte limitat, i-a fost usor vointei sale infinite sa se extinda asupra acestuia.Gaina poseda liber arbitru, însa de data aceasta l-a utilizat gresit, deoarece libertatea ei, manifestata în actul de a trece strada, nu a fost precedata de cunoastere prin gratia divina. E posibil ca acea gaina sa nu fi crezut în Dumnezeu. LEIBNIZ: Monada Suprema a prestabilit prin Armonia Universala ca monada-gaina sa traverseze monada-strada, fara ca cele doua monade sa poata realiza vreun transfer reciproc de informatie. Iar daca acest eveniment a avut loc, era imposibil sa nu se întâmple. Chiar daca gaina ar fi fost strivita de un camion, evenimentul nu ar fi avut nimic rau în sine, aceasta fiind cea mai buna dintre toate lumile posibile. ROUSSEAU: Da, am vazut scena. De cealalta parte a strazii era o padure virgina. Prin acea trecere simbolica, gaina domestica a revenit la adevarata sa natura galina, care nu este cea sociala, în cotet, ci se reduce la starea primitiva a gainii salbatice, care are în suflet doar doua principii: pe cel al propriei conservari si pe cel al repulsiei fata de jumulirea si uciderea altor gaini. De fapt, gestul gainii a însemnat o contestare a contractului încheiat de ancestralele ei predecesoare, contract prin care au renuntat la prea multe libertati doar pentru protectie si garantarea proprietatii asupra cuibarelor. KANT: Conceptul de gaina si conceptul de strada sunt concepte empirice separate. Pentru a sti daca gaina în general a trecut strada, conceptul de gaina nu-mi este suficient, având în vedere ca daca îl descompun prin analiza nu voi gasi în el si faptul de a trece strada. “Gaina a trecut strada” este o judecata sintetica a posteriori. Daca faptul de a trece strada ar fi fost deja cuprins în conceptul de gaina, am fi avut o judecata analitica a priori. Iar daca conceptele de gaina si de strada nu ar fi provenit în intelectul meu din experienta, am fi avut o judecata analitica a priori pura. Din nefericire, de vreme ce nu am întâlnit niciodata în experienta mea o gaina traversând strada (deoarece în Königsberg oamenii îsi fixeaza ceasurile dupa plimbarile mele la intervale fixe, astfel încât cocosii au devenit inutili si au fost sacrificati, iar gainile nu s-au mai putut reproduce în absenta lor), adica din moment ce nu am avut posibilitatea de a aplica categoriile pure ale intelectului meu la daturile sensibile gaina si strada, nu pot gândi nici macar de ce gaina în general ar traversa strada în general. SCHOPENHAUER: Gaina aceea nu este decât un instrument al Vointei. Actiunea, miscarea, faptul de a trece strada sunt în totalitate produse ale Vointei. Însusi corpul material rotofei al gainii nu este decât Vointa exteriorizata. Prin traversarea strazii, Vointa oarba s-a folosit de gaina pentru a se perpetua pe sine. Gaina nu poate ucide în sine Vointa pentru ca este imorala, pentru ca este incapabila sa se abtina de la a ciuguli mai tot timpul câte ceva si pentru ca nu am vazut niciodata o gaina practicând contemplatia estetica. Boul, în schimb ar putea face asta. Este posibil ca în momentele în care se uita îndelung la poarta noua sa încerce de fapt sa ucida în sine vointa prin contemplatie estetica. HEGEL: Gaina este cea mai înalta forma de manifestare a Spiritului în Istorie. Când am vazut-o de la fereastra trecând victorioasa strada, am fost cuprins brusc de o sublima fascinatie. Mi se parea ca întreaga forta si maretie a universului este concentrata în acel centru al lumii.Traversând strada, Gaina s-a obiectivat pe Sine complet. Acest eveniment a însemnat sfârsitul Istoriei: Constiinta de Sine a Gainii a devenit Constiinta Absoluta. FICHTE: Actiunea Gainii de a trece strada nu este însusirea sau consecinta existentei ei, ci existenta Gainii este accidentul si efectul actiunii acesteia de a trece strada. Gainii i se opune Non-Gaina. Gaina si Non-Gaina nu exista separate, ci ambele constituie Gaina Pura, ca manifestare a tot ceea ce exista. Strada nu este decât o determinare spatiala a Non-Gainii. BERKELEY: Gaina si drumul nu sunt decât simple proiectii ale mintii mele, iar eu nu sunt decât o idee în Mintea Divina. Nu va pot demonstra ca gaina a trecut în realitate drumul pentru ca nu va pot demonstra ca gaina sau drumul exista altundeva decât în mintea mea. Exist doar eu si atât. Iar daca eu mor, gaina moare o data cu mine. LAPLACE: Daca as fi o inteligenta suficient de vasta pentru a cunoaste toate fortele care actioneaza în natura, as putea sa va spun nu doar de ce aceasta gaina a trecut aceasta strada ci si cum, când, pe unde, de ce si în ce conditii va trece orice gaina orice strada. Iar daca as avea si suficienta forta as putea determina orice gaina nu doar sa treaca orice strada din Univers ci si ca faca tot ceea ce doresc eu. As putea chiar sa determin prostii sa nu mai puna întrebari stupide. NIETZSCHE: Daca într-adevar a trecut strada, a fost vorba despre o Supragaina, înzestrata cu o vointa puternica. Spre deosebire de celelalte gaini, Supragaina respecta doar ceea ce-i este propriu, ea îsi glorifica sinele iar moralitatea sa este plasata dincolo de bine si de rau, valori de cotet care, în forma actuala de gainat au fost inventate din resentiment de catre suratele ei slabe, pentru a o putea tine sub control. Prin actul de a trece strada, gaina si-a câstigat întreaga libertate, întregul orgoliu si întreaga constiinta de sine, renuntând la subjugare si la automutilare. Probabil ca ea a fost prima care a cotcodacit: “Stapânul a murit!” MARX: Gaina era capitalista si individualista. Trecând strada, ea a iesit din interiorul protector al cotetului si al curtii colectiviste, îndreptându-se spre occident. Acolo, ea îsi va vinde ouale ca marfa, dar nu va primi de la societate echivalentul cantitatii de oua si al energiei consumate prin ouat si clocit, deci produsul direct al muncii sale nu-i va mai apartine. Într-un final, gaina va fi alienata de ea însasi, iar cantitatea de oua realizata de ea va intra în posesia patronilor care-si vor mari astfel capitalul, puteria si dominatia asupra ei. HUSSERL: Evidenta apodictica a gainii sau a strazii este o simpla himera. Am încercat sa vizez intentional gaina, pentru ca întotdeauna constiinta mea e obsedata sa fie constiinta a ceva, chiar si a unei gaini ordinare, dar aceasta nu a vrut sa mi se dea în mod deplin, ci doar fragmentar, prin câteva perspective incomplete. De aceea, am prins o gaina, am pus-o între paranteze si m-am adâncit într-o contemplativa intuitie a gainii jumulite de tot ceea ce nu-i era esential. Am intrat astfel în posesia miezului noematic al gainii, acel ceva care face ca gaina sa ramâna gaina indiferent daca trece sau nu strada, daca are sau nu pene, daca face sau nu oua etc. Asta e tot ce conteaza. Care a fost motivul pentru care a trecut o gaina oarecare strada nu face obiectul preocuparilor mele. HEIDEGGER: Esenta gainii este non-galinica. Mai adânca decât întrebarea de ce a trecut gaina strada este întrebarea cu privire la originea gainii. Anticii întelegeau prin “gallinacee”(g-allina-aceea) scoatere-din-starea-aceea-de-nealinare. Daca facem o analitica existentiala a Daseinului galinic, ajungem la sensul profund, ocultat în timp prin interpretare, al faptului-de-a-trece-strada. Resimtind o teribila angoasa (Angst), gaina a traversat strada pentru a se plasa în luminisul fiintei, acolo unde survine alinarea, adica scoaterea-din-starea-aceea-de-nealinare. LEVINAS: Vazând cocosul de cealalta parte a strazii, gaina si-a pus problema Alteritatii. Natura cocosului este complet diferita de natura lumii obiectuale, care poate fi interiorizata prin întelegere. Daca nu ar fi trecut (transcendere) strada, gaina ar fi ratat semnificatia Celuilalt în caracterul sau de cu totul Altul. Ea a stiut ca relatia ei cu Cocosul este accesibila în primul rând ca prezenta si abia apoi prin cotcolimbaj. De partea cealalta a strazii, gaina a instaurat cu cocosul un raport Chip-catre-Chip. Ea a constientizat ca Eul, atît al ei cât si al cocosului, este inefabil pentru ca este cotcodacitor prin excelenta, iar Celalalt, în caracterul sau diferit, nu poate fi niciodata posedat. CAMUS: Gaina trece strada rostogolind o pietricica, apoi face acelasi lucru în sens invers. De fapt, gaina face asta de milenii, probabil pentru ca a avut nerusinarea de a încalca poruncile zeilor. Strada în sine nu este o strada rationala. În orice moment al efortului sau, gaina se afla în fata absurdului.Si totusi, în ciuda irationalului a ceea ce face si a lipsei de sens, gaina nu se poate sinucide pentru ca asta ar însemna ca rostogolirea pietricelei o depaseste. Trebuie sa ne imaginam acea gaina ca fiind fericita. POPPER: Gaina aceea a fost o victima a totalitarismului. Asistând la actiunea ei de a trece strada, am asistat de fapt la nasterea societatii deschise. FOUCAULT: Gaina a vrut sa iasa din sistem, probabil datorita intolerantei fata de manifestarile ei homosexuale. Depersonalizata, desubiectivizata si anonima, ea a înteles ca toate valorile dupa care se orienta în cotet sunt mituri, generate în interiorul epistemei conditionate social, istoric si cultural de catre mai-marii curtii în care traia. Vazând ca gainile nu mai sunt jumulite sau sacrificate în spatiul public, a avut pentru o clipa iluzia libertatii. Daca ar fi înteles ca manifestarea puterii stapânilor nu a disparut, ci doar a devenit invizibila, difuza si fragmentata, poate nu ar fi trecut strada. Oricum, ea va fi prinsa, adusa înapoi, pedepsita si supravegheata. Iar daca se va ajunge la concluzia ca nu poate fi reabilitata, ea va fi sacrificata din considerente economice. FREUD: În copilarie, gaina a fost abuzata sexual de tatal-cocos, sau a asistat la o scena “dramatica” în care mama-gaina a fost “calcata” de tatal-cocos. Refulat în subconstient, evenimentul a devenit o motivatie inconstienta care, sub forma unei dorinte irepresibile a determinat-o sa treaca strada. Gaina trebuie hipnotizata si psihanalizata pentru a-i aduce trauma în plan constient Astfel, ea nu va mai trece strada niciodata sau, daca o va mai trece, macar va constientiza de ce o face. WITTGENSTEIN: Despre ce nu putem vorbi trebuie sa tacem.  
Cat de mult ti-a placut acest blog?
3,06
(258 voturi)
1629 vizite

Alete insemnari din blog

08 Apr 2009

Comenatrii:9 |

poezie sau altceva
toata viata am numarat clipele si anii in cautarea iubirii,stiam ca ea e acolo undeva in viitor,o cautam in fiecare clipa.de ce cand o am ,trebuie sa mai numar clipele,urasc aceea numaratoare,urasc senzatia de dor,dorul mi-a umplut viata si din cand in cand cate o mica raza de iubire,nu ar

27 Dec 2008

Comenatrii:0 |

poem
 h23:56:24 11iunie 2006 paseste in suflet,prin porti cu lacate cazuteascunde si mangaie comori,de hotii surzi tu fa-le nevazuteincuietori de teama si durere,dezleaga-le usor din visecolinda-mi cu dragoste,carari din inima deschise.  un foc de dragoste mocnitun colt in suflet

13 Iun 2009

Comenatrii:0 |

Despre biocampuri
Despre biocâmpuri. "Lazarev are impresia cristalizata din 1990 ca izvorul maladiilor îl constituie dezechilibrul câmpurilor bioenergetice si ca trebuie tratat nu organul bolnav, ci câmpul. Deformatiile câmpului determina diverse deviatii la nivel fizi

09 Mar 2009

Comenatrii:8 |

te oferi
Din ceea ce imi ofera un om prefer sa descopar ceea ce e autentic,prefer sa iubesc ceea ce descopar...

14 Iul 2009

Comenatrii:10 |

REALITATEA
Am citit undeva cum cineva zicea ca realitatea e rea,eu zic ca realitatea nu e rea,o vedem rea caci ea ne raneste in comoditatea cu care o privim.

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!