manda_madalina
 
„ a￯￯nimic nu este intamplator.a￯￯ ”
by: mandamm
 

Pachetul meu de sentimente

adaugat pe 28 Oct 2009

              Cum se face ca atunci când crezi ca ai gasit marea dragostea ea se transforma în cel mai urias esec de pâna atunci, asta daca ai norocul sa-l depistezi la timp, pentru ca ea sa nu doara, dar ce te faci când timpul trece si tu ramâi vesnica îndragostica de persoana non grata.                Cu toate, cred ca macar o singura data în viata am experimentat o astfel de iubire, în cazul în care se poate numi iubire. Eu vreau sa o denumesc asftel pentru pachetul de sentimente pe care îl aduce cu ea. Euforie, stare de beatitudine, de exaltare, de trecere de bariera aceea de constient ... pâna zici ... ”Nu mai simt pâmântul sub picioaare, plutesc ... sunt fericita!”. Asta patesti când ochii tai se încapataneaza sa vada un Fat-Frumos, când inima ta e pregatita sa bata mai tare sau de doua ori în ritmul celui pe care îl ai în fata ta. Nu stiu daca cineva poate descrie sentimentul de a fi îndragostit, eu una ma înclin ... si desi as relua faza cu fluturasi în stomac, Dumnezeu sa ma ierte, însa eu una nu am simtit nici un fluture care sa se zbata frenetic în burtica mea. Ceea ce pot spune este ca lucrurile au devenit brusc mai senine, mai usor de atins, de facut, de tot ceea vreti voi, simteam ca daca as fi vrut as fi putut cuceri lumea, nu ca m-ar fi interesat, dar asa îmi dadea impresia puterea sentimentului pe care el mi l-a trezit la viata, pentru ca sunt sigura ca fiecare dintre noi îl purtam cu sine, fara a ne da seama. Bun, trezeste în mine siguranta, placere de a trai, de a ma trezi dimineta, bineînteles cu el în gând, de a zâmbi tot timpul... de a realiza ca am un motiv sa traiesc si sa fiu fericita.              Ei bine eu asta cred, faptul ca iubirea ne-a fost data tocmai pentru a ne convinge sufletele ca fericirea exista, exista în fiecare dintre noi, numai ca avem nevoie de o jumatate care sa transforme sentimentul latent în explozia fascinanta a emotiei de a-l privi în ochii, de ati spune ca el e al tau, de a transforma realitatea în cel mai îndraznet vis al tau. Nu stiu ce credeti voi, însa astea au fost sentimentele pe care le-am ”gustat„, asa am putut eu descrie marea magie de a fi îndragostita. Spre dezamagirea mea, toate astea nu au durat mai mult de doua luni, de aceea întrebarea mea,”A fost iubire?”,ma strabate ca un bumerang, care mi-aduce raspunsul ca nu. ”Pachetul meu de sentimente„,asa cum mi-a placut sa-i zic s-a transformat brusc în banala poveste când afli ca el are pe altcineva, de foarte mult timp, iar tu ai fost o simpla distractie. Ce se întâmpla atunci cu fericirea care ti-a fost data, sa fi fost un dar ceresc sau o simpla încercare de a-ti testa capacitatea de rezistenta de a coborî brusc din al noualea cer cu picioarele pe pamânt? Probabil, în povestea mea se regasesc multe femei, dar de fiecare data, fiecare femeie cred ca simte ca si cum ar fi fost prima. Macar de as fi fost înselata, macar de a nu as fi stiut de existenta celeilalte femei, dar stiam, cu toate astea ma încapatânam sa cred ca sunt ”speciala”, asa cum îmi zisese el. Eram atât de speciala pentru el pentru ca în inima mea simteam ca sunt speciala pentru mine, sentimentul înaltator pe care îl traiam, îmi dadea dreptul, desi fals, sa cred în fiecare cuvânt pe care îl sorbeam cu pofta cea mai mare. Eram frumoasa, asta ma facuse sa cred. Eram tandra, asa ma transformasem, aveam încredere ca orice as fi spus eram cea mai speciala femeie pe care el o întâlnise, doar asta îmi zicea de fiecare data. Eram protejata, în bratele lui ma simteam cel confortul de a fi apreciata. Era un barbat frumos, cu multe calitati... si un singur defect, nu stia sa aleaga. Atunci i-am spus eu: ”Alege-o pe ea!”. Am fost o nebuna, dar constienta ca trei ani nu înseamna trei zile, atât simteam ca petrecuse cu mine. Eram o straina pe care el o descoperise întâmplator, eram inoportuna în viata lui, o amanta la care putea renunta usor. L-am ajutat sa o aleaga pe ea, mi-a multumit, mi-a sarutat fruntea si a jurat ca cel care ma va avea va fi cel mai fericit  om de pe pamânt. O iubea si nu aveam arme sa lupt.              Credeti sau nu, iubirea asta s-a nascut în trei zile, asa îmi place sa spun si a dainuit pâna în zilele noastre, au trecut cinci ani si nu am putut uita clipa când mi-a strâns mâna si ochii nostri s-au întâlnit. Atunci l-am crezut un oarecare, dar când ne-am întâlnit a doua oara, când mi-a dat dat parul lung de dupa ureche si m-a tras usor lânga el, am simtit puterea aventurii care urma sa se consume, sentimentul ca el va ramâne, undeva în inima mea pentru totdeauna. Acum nu mai stiu nimic de el, doar ca are o alta femeie, nu cea în fata careia am renuntat eu... iar eu am o familie. Iubesc din nou, dar sub o alta forma.       
Cat de mult ti-a placut acest blog?
3,07
(179 voturi)
990 vizite

Alete insemnari din blog

28 Oct 2009

Comenatrii:0 |

Orb surd si mut
Normal 0 21 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:"

28 Oct 2009

Comenatrii:2 |

Dragostea
Normal 0 21 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:"

30 Oct 2009

Comenatrii:0 |

De ce nu putem iubi uratele
Normal 0 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; m

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!